Madagascar 2018 Trip Report

Pentru povestile voastre

User avatar
Instructor
Posts: 287
Images: 34
Joined: Mon Dec 19, 2011 11:53 am
Location: Bucuresti
Has thanked: 9 times
Have thanks: 61 times

Certificare:
NAUI Instructor #55391 - ANDI Technical Diver TSD
Locatie:
Bucuresti
Personal album
PostPosted: Wed May 23, 2018 11:20 am
Well... Incerc sa prezint destul de succint impresiile despre Madagascar.
Mai intai trebuie spus ca o calatorie acolo reprezinta prin definitie o aventura. Este foarte adevarat ca se poate opta pentru un resort de 4 stele, plaja privata in mai putine cuvinte, sa ai o vacanta la standarde europene, care vine insa, cu un cost - acela de a fi izolat de ceea ce reprezinta Madagascar in realitate si de a substitui un loc exceptional cu siguranta si confortul unui resort. Ma rog, toate resorturile se cam aseamana intre ele. Deci, optand pentru asa ceva pierzi contactul cu tot ce-i confera Madagascarului unicitate. Daca vrei intradevar sa consideri ca ai fost in Madagascar, trebuie sa alegi un hotel mic si ieftin, deobicei ascuns partial in jungla, partial printre favelele localnicilor, evident fara aer conditionat si servicii de patru stele, insa conectat la viata de pe insula.

Zborul
Trebuie spus din capul locului ca 27 de ore de drum, asta de cand am plecat de acasa si pana am ajuns la hotel in micul orasel de langa HellVille, este extenuant, este mult prea mult. Am plecat pe ruta Bucuresti - Viena - Adis-Abeba - Nosy Be. Total ore in aer au fost 13, cel mai lung zbor fara escala a fost Viena - Adis-Abeba (7h) intr-un Boeing 787 al companiei Ethiopian Air. Segmentul criminal al traseului a fost Adis-Abeba - Nosy Be (5h) cu escala intr-una din insulitele arhipelagului langa canalul Mozambic. Realmente am simit ca nu mai ajungem niciodata si ca este prea destul. Intr-un final, dupa mai mult de 25 de ore am aterizat pe aeroportul din Nosy Be. Aici trebuie spus ca autoritatile malgase nu te menajeaza deloc. Au un sistem atat de basit si de complicat de acces, expresie a celei mai profunde coruptii incat iti vine sa-ti iei campii.

Coruptia
Republica Malgasa (sau Madagascar) a dus coruptia la stadiul de arta, aceasta este unul din lucrurile realmente gretoase care iti influienteaza negativ perceptia despre acele locuri. De exemplu, in aeroport, ne-au oprit ca sa completam formularele pentru viza (30 euro taxa oficiala). Apoi la alt office ca sa depui formularul (si pozele! - ai nevoie de doua poze tip pasaport, o stupizenie birocratica) apoi la alt office unde ti se pune viza. Apoi la alt office, unde ti se verifica viza. Apoi te duci intr-un tarc de unde iti culegi bagajul de cala (banda de bagaje nu exista). Apoi la alt office (custom) unde ti se verifica bagajul. Apoi esti oprit fara nicio explicatie de a tranzita cladirea aeroportului. La fiecare aceste opriri ti se cer in gura mare si de la obraz, bani. Eu am fost atat de revoltat si in asemenea stare de nervi incat nu le-am dat nimic. Daca la inceput am pretins ca nu am bani la mine, am ajuns mai incolo sa le spun NU in fata. Sa le spun ca nu le dau nimic. Ba chiar, la vama cand mi-au cerut bani (din nou), ca sa nu-mi deschida bagajul, i-am invitat politicos sa-l deschida spunandu-le ferm ca nu or sa vada nicio spaga de la mine. Au renuntat si m-au lasat sa trec. La iesire si la urcarea in microbuz, vin o multime sa te ajute cu bagajul. Eu cunosteam lectia din Mali si nu i-am lasat sa se atinga de ale mele. Lucru care nu i-a impiedicat defel sa ceara bani. Coruptia nu se opreste insa aici. Este prezenta la toate nivelele societatii si nu se manifesta numai catre straini/turisti. Am vazut soferii de tuk-tuk (un fel de motocicleta pe trei roti, carosata, folosita ca taxi) care aveau pregatite bacnote pentru fiecare oprire a politiei. Politia ii oprea, iar iei dadeau spaga fara nicio vorba si plecau mai departe. Daca esti alb si conduci o masina/scuter/ATV, esti oprit de primul politist si ti se cere de la obraz, in gura mare si fara nicio fereala. Cred ca acesta odioasa coruptie este unul din motivele care ii face pe indigeni sa fie atat de saraci. Pentru ca sunt groaznic de saraci. Coruptia duce la fenomene absurde, spre exemplu, chiar in eventualitatea fericita in care un cetatean malgas obtine o viza catre alta tara, este impiedicat sistematic sa paraseasca Madagascar. I se refuza pur si simplu viza de iesire, fara nicun motiv aparent. Am intalnit un italian care vreme de cinci ani s-a chinuit sa isi aduca iubita localnica in Italia. Dupa cinci ani si 10000 de euro cheltuiti pe spagi, a ajuns sa se mute el in Madagascar, nu a fost posibil sa realizeze ce si-a propus.

Saracia
Pana sa ajung in Madagascar, am considerat ca, cea mai saraca tara vizitata de mine este Mali. Madagascar este mult mai saraca. Insa infrastructura este infinit mai buna. Salariile sunt insa la jumate, adica aproximativ 40 euro/luna. Cine ajunge prima data acolo, are un soc. Saracia este cumplita si devastatoare. Ca in orice societate subdezvoltata clasa de mijloc nu exista, exista cativa, putini, bogati, iar restul saraci. Cei care traiesc in localitati, beneficiaza cel putin de curent electric. Satele si locuintele izolate, raspandite pretutindeni pe insula sunt lipsite de orice urma de civilizatie, iar oamenii traiesc acolo la fel ca la inceputurile istoriei. Tot saracia face ca Madagascar sa fie in topul prostitutiei mondiale. Am citit un studiu potrivit caruia peste 80% din femei s-au prostituat cel putin odata. Din ce am constatat personal, nu este o exagerare si purul adevar. Am vazut pe strada bosorogi de 70-80 de ani din Italia sau Franta insotiti de pustoaice de 17-18 ani. Se tineau de mana. Turismul sexual este la ordinea zilei si general acceptat. Exista chiar zboruri directe din Italia catre Nossy Be. La prima vedere, este incredibil ca intr-o tara atat de bogata (au plantatii de ananas, cocotieri, vanilie, cacao, ylang-ylang, piper, etc. si zacaminte de safire si alte pietre pretioase si semipretioase) sa existe oameni atat de saraci. Ei bine, coruptia este explicatia. Tot ce are cat de cat valoare apartine sau este concesionat de straini, in principal francezi, care platesc functionarilor o spaga mare si statului o redeventa mica. Oamenii traiesc in colibe din lemn, inaltate pe pari si acoperite cu frunze de palmier. Au ferestre, insa geamurile sunt inexistente. Pe langa coruptie, alt lucru care te indeamna sa faci stanga-imprejur catre locuri mai civilizate este mirosul. Oraselele nu au canalizare ci santuri colectoare. Acestea genereaza niste mirosuri groaznice si sunt un focar de infectie. Esti pur si simplu asaltat de mirosuri fetide, scarboase. Daca reusesti sa faci abstractie de acestea, poti deschide ochii ca sa vezi natura.

Natura

Madagascar este un paradis verde. Clima este sanatoasa, malaria care face ravagii in restul Africii este aproape inexistenta si nici celelate boli specifice Africii nu se intalnesc, decat ca exceptie. De aceea vaccinarea nu este obligatorie ca in alte tari africane. Totul este inconjurat de jungla, iar culorile sunt senzationale. Vezi aici tot felul de vietati, mare parte dintre ele endemice (nu traiesc decat in Madagascar). Este o senzatie sa vezi in mediul lor natural, animale care nu sunt nici la zoo. Lemurieni, sarpele boa, cameleoni verzi sau rosii, scorpioni, broaste testoase, soparle multicolore, papagali gri. Iar in mediul subacvatic, manta rey, rechini, testoase, etc. Este foarte interesant ca diversele plantatii (cacao, vanilie, ylang-ylang) au o aparenta naturala, nu apar ca niste culturi create de om. Lacurile, probabil de origini vulcanice arata foarte pitoresc privite de la departare. De aproape insa... sunt pline de crocodili :) Cursurile de apa, raurile, destul de dese de altfel, au acelasi aspect pe care l-am vazut in Mali la fluviul Niger. Adica de ceva mancat de mult, vomitat si mancat din nou. O aparenta maloasa si putitoare. Mediul marin este imbietor pentru diving.

Diving

Trebuie spus ca mediul marin este bun pentru diving, fara a fi exceptional. Este oarecum asemanator cu Marea Rosie, daca elimini din start trei sferturi din fauna si lasi un sfert. Totusi, nu am vazut campuri intregi de corali morti ca in Egipt. Coralii de aici sunt vii. Intalnesti, la fel ca in Egipt pestisori colorati insa fauna nu este foarte abundenta. In ligheanul de apa dintre insule, adancimile nu sunt foarte mari, cred ca max 40-50m. Curentii sunt la tot pasul, laminandu-se printre insule, ceea ce aduce o nota neplacuta scufundarilor aici. Temperatura apei este foarte ridicata, am avut si temperaturi de 34 grade, cu o minima absoluta si rara de 28 grade. Un fel de ciorba care m-a facut sa renunt la orice costum de neopren si sa ma scufund in slip. Vizibilitatea nu este senzationala, un max. de 20m. dar si zone in care nu trecea de 2m. Sunt ceva epave la care eu nu am ajuns, din cate am inteles nu am pierdut nimic, sunt niste rahaturi, niste table ruginite si ametite pe fundul marii. Probabil, la lipsa de vizibilitate a contribuit si faptul ca am nimerit o perioada in care mareele au atins un nivel foarte inalt. Despre dive centere... Nu am intalnit pana acum dive centere mai neprofesioniste ca aici. Si majoritatea sunt franceze. O lipsa de organizare si durere in dos incredibile. De exemplu: desi li s-a comunicat ca toate regulatoarele noastre sunt DIN, absolut toate buteliile aveau adaptorul INT montat. Evident, a urmat scena despre "cauta imbusul, nu este imbusul, da-mi unul mai mic, dupa ce termin tu, sa mi-l dai si mie, etc." Apoi, vesnica poveste ca pe barca se constata ca nu se ajunge plumbul, de unde oprit alte barci, imprumutat plumb de acolo, un stres in plus. Ghizii - de toata jena. Chiar nu am mai vazut asa ceva. Iti dadeau impresia ca sunt pe alta planeta si ca nu-i intereseaza nimic si niciun stimul nu ajunge pana la ei. Gafe peste gafe, cu totii niste habarnisti. Ma rog, ca ghidul ca se ma rataceasca in timpul scufundarii si sa nu iasa aproape de barca, se mai intampla. Insa sa nu verifici brevetele, sa gresesti locul de scufundare, adica sa bag oamenii in apa si sa-i scoti dupa 10min. sa nu nimeresti directia curentului si sa faci toate scufundarile impotriva curentului, sa nu te intereseze cu cati oameni intri in apa si mai ales cu cat iesi, sa nu te intereseze daca grupul se poate tine dupa tine sau nu... Daca mi-ar fi povestit cineva, nu l-as fi crezut, insa aceste chestii le-am trait. Preturile nu sunt mari, 25E de scufundare negociate in grup si 30E pentru doua scufundari individuale. Ma rog, cica in pretul asta intra si un fel de masa: un fel de gris tuciuriu, banane prajite si un fel de gogosi prajite in ulei. Bleah, bune probabil pentru bastinasi, pentru mine de neatins caci nu am vrut sa-mi borasc si sufletul.

In concluzie, o experienta "Uau!" pe care mi-am propus sa o repet peste un interval de timp oarecare. Asa cum am scris mai sus, sunt lucruri total dezagreabile, insa sunt mult sub cele care sunt placute sau chiar fantastice. O cu totul alta lume. As vrea sa-l parafrazez pe Cousteau care zicea ca, "in aceasta viata, faceti cumva sa cumparati sa inchiriati sau sa furati un costum de scuba si scufundati-va, barcile cu podea de sticla, sau submersibilele au tot aceeasi valoare ca itinerariul unei calatorii fata de calatoria insasi" Deci, faceti cumva sa vedeti Madagascar in acesta viata. Merita!

1.JPG


2.JPG


3.JPG


4.JPG


5.JPG


6.JPG


7.JPG
You do not have the required permissions to view the files attached to this post.
Proud member of the Earth.
Top

Return to Cum a fost la scufundare

Who is online

Registered users: No registered users

cron