Bolboci 2012, 8-10 martie



Skiff
Posts: 161
Joined: Mon Dec 19, 2011 4:37 pm
Location: Galati
Has thanked: 77 times
Have thanks: 61 times

Certificare:
AOWD
Locatie:
Galati
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 9:44 am
https://www.facebook.com/events/246974038692977/

Iniţial planificată pentru sfârşit de februarie, acţiunea a avut loc după ce s-a potolit viscolul şi drumurile au devenit circulabile.
Drumul a fost cam aşa: http://www.youtube.com/watch?v=ZJ-Rfa0U ... r_embedded

Weekend-ul de scufundări sub gheaţă a fost un succes deplin iar organizarea din partea Aquarius a fost impecabilă.
Am avut noroc de vreme bună şi foarte bună, s-au făcut o mulţime de poze. Distracţia a continuat şi seara după scufundări.

Am deschis acest thread pentru a analiza o serie de aspecte, care discutate, pot contribui la siguranţa scufundărilor sub gheaţă.

1. configuraţii de echipament
2. line tender, operatorul firului ghid (cum stă pe gheaţă)
3. free-flow, ce e de făcut
4. safety-diver operaţional şi eficient
5. full-face-mask (FFM)
Top

Site Admin
Posts: 143
Images: 0
Joined: Mon Dec 19, 2011 11:45 am
Location: Bucuresti
Has thanked: 139 times
Have thanks: 30 times

Locatie:
Bucuresti
Personal album
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 10:29 am
Foarte interesant totul. Am vazut din pozele de pe FB ca a folosit cineva full-face mask. Mie mi se pare ca iti produce mai multe probleme decat rezolva. Asa este?
Top

Skiff
Posts: 161
Joined: Mon Dec 19, 2011 4:37 pm
Location: Galati
Has thanked: 77 times
Have thanks: 61 times

Certificare:
AOWD
Locatie:
Galati
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 11:33 am
Într-adevăr, utilizarea FFM la scufundările sub gheaţă este mult mai complicată decât pare. Pe de o parte există confortul termic, factor determinant pentru utilizarea ei, pe de altă parte sunt o serie de probleme precum:
- consum de aer ceva mai ridicat
- probabilitate mai mare de free-flow ca urmare a unui detaliu constructiv la anumite modele, de ex. la Scubapro FFM - valva de purjare la bărbie.
- procedura de acces la sursa alternativă de aer (prins buddy, jos masca, luat detentor/muştiuc secundar, scos masca de rezervă, pus şi purjat masca de rezervă)
- purtătorii de lentile de contact au reticenţă în a da jos FFM în apă - foarte periculos!
- aclimatizarea, pregătirea pentru dat jos masca, pentru evitarea şocului termic sau chiar a unui laringospasm
- procedura de repunere pe figură a FFM şi purjarea ei
- menţinerea adâncimii şi flotabilităţii în timpul operaţiilor efectuate fără a putea vedea, riscul urcărilor în balon
- limitarea semnificativă a câmpului vizual spre burtă, orice echipament ataşat de D-ring-uri trebuie găsit pe pipăite
- etc
Top

Site Admin
Posts: 143
Images: 0
Joined: Mon Dec 19, 2011 11:45 am
Location: Bucuresti
Has thanked: 139 times
Have thanks: 30 times

Locatie:
Bucuresti
Personal album
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 11:56 am
Asa ma gandeam si eu. Cred ca foarte utila este in ape contaminate. In rest, o cagula buna si nedecupata aiurea, bine potrivita pe fata cred ca este mult mai potrivita. Ca veni vorba de echipamnet pentru Ice Diving. Nu ma inteleg deloc bine cu manusile uscate. Mi se pare mult mai comode cele umede de 7mm.
In alta ordine de idei, CristiC, ar fi interesant daca ne poti spune ce model au fost detentoarele care au dat free-flow si unde au fost umplute buteliile.
Top

Skiff
Posts: 161
Joined: Mon Dec 19, 2011 4:37 pm
Location: Galati
Has thanked: 77 times
Have thanks: 61 times

Certificare:
AOWD
Locatie:
Galati
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 12:43 pm
nu voi da curs unei "discuţii" despre ce model de detentor a făcut free-flow deoarece nu are sens. Orice detentor poate face free-flow, depinde de condiţiile utilizării, de fiecare dată diferite. Există greşeli pe care le poate comite oricine, indiferent de modelul utilizat.

Eu am avut - şi folosit în diverse combinaţii - sistem Aqualung Legend Supreme (inclusiv "octopus" Legend LX), trei Apeks DS4 cu treapta II XTX40 şi ATX100. Nu am avut nici o problemă, nici în anii trecuţi, nici în 2012 la Doaga în ianuarie cu -11°C afară, nici la Bolboci în martie. Le am servisate şi reglate bine şi aer uscat în butelie.

În ceea ce priveşte free-flow în acest topic vreau să limitez discuţia la proceduri de prevenire şi cele de tratare a evenimentului nedorit, nu discuţii despre modele de detentor.

De exemplu cine stă ca safety diver în aşteptare la suprafaţă trebuie să aibă lângă el un termos cu apă fierbinte. Se toarnă pe treapta I, pe inflator, pe butonul de la costumul uscat DACĂ înainte de intervenţie acel scafandru a mai fost în apă.
Top

Site Admin
Posts: 143
Images: 0
Joined: Mon Dec 19, 2011 11:45 am
Location: Bucuresti
Has thanked: 139 times
Have thanks: 30 times

Locatie:
Bucuresti
Personal album
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 1:33 pm
Nu vroiam sa fie o discutie gen "a mea-i mai mare" Intrebam, pur si simplu pentru ca nici eu nu m-am confruntat cu FF. Era interesant ce modele sunt, mai ales ca urmare a unei discutii pe care am avut-o cu Andrei, in care-i spuneam ca, acum 20 de ani cand m-am apucat de SCUBA, FF-ul era un fenomen aproape inexistent. Evident, detentoarele de pe vremea aceea erau exclusiv din metal, fara componente din mase plastice sau cauciuc. Detentoarele pe care le folosesc acum, pentru ape reci sunt Aqualung Artic - un detentor special gandit pentru ape reci. Nu intru acum in amanunte tehnice, insa are cateva caracteristici speciale adaugate pentru a nu ingheta. Dacor D20 si de curand un Mares MR12. Toate sunt detentoare cu ceva vechime. De aceea ma gandesc ca detaliile de constructie ale detentoarelor mai vechi fac ca FF-ul sa fie mai rar. Nu este o teorie, este numai o intrebare pe care mi-o pun mie insumi. Din acest motiv intrebam de modele.
Top

Skiff
Posts: 161
Joined: Mon Dec 19, 2011 4:37 pm
Location: Galati
Has thanked: 77 times
Have thanks: 61 times

Certificare:
AOWD
Locatie:
Galati
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 2:35 pm
Acum 20 de ani numărul celor cu costum etanş era mult mai mic decât este azi! În România erau şi mai puţini decât în Elveţia, Austria, Germania, ţările nordice - cele cu număr total semnificativ şi mare de scafandri de apă rece, chiar şi pe vremea aceea, în 1990. Prin urmare petreceau mai puţin timp în apă şi nu intrau din nou cu costumul ud. Te asigur că fenomenul free-flow era comun şi atunci, se poate citi pe forumul german Taucher.net, ba chiar statistic vorbind se foloseau mai multe regulatoare cu piston decât cu diafragmă, cele cu piston fiind mai predispuse la probleme în ape reci decât cele "dry sealed", cu diafragmă.

Mai nou avem standardul EN250, dar acesta este atât de lax încât nu e cel mai bun indicator dacă regulatorul face faţă la temperaturi ambiante joase sau nu. Constructiv, unele modele de regulatoare puteau/pot fi upgradate cu un "cold water kit"/ "anti freeze AF kit" adică punţi termice suplimentare, piese cu "aripioare de radiator". Aqualung de exemplu foloseşte piese metalice pe furtunul dintre tr.I şi tr.II, pe mijlocul furtunului şi aproape de tr.II, iar la Scubapro trebuie urmărită istoric evoluţia constructivă a modelelor până ce au introdus MK17 cu diafragmă iar primele MK17 aveau "AF kit" separat.

sors wrote: (...) are cateva caracteristici speciale adaugate pentru a nu ingheta. (...) De aceea ma gandesc ca detaliile de constructie ale detentoarelor mai vechi fac ca FF-ul sa fie mai rar.
Cred că tragi concluzii fără a considera o bază suficient de largă de modele iar statisticile pot fi atât de "selective" (nerelevante) încât să susţină orice opinie. "Detentoarele mai vechi" erau de multe feluri, unele mai potrivite pentru ape reci, altele nu, fix la fel ca astăzi. Nu contează că sunt vechi sau noi, "tehnica" punţilor termice (un fel de rocket science) exista acum 20 de ani la fel ca şi acum.

Mai trebuie făcută distincţie între regulatoare simple, robuste şi ieftine pentru şcoli, pentru turiştii din Caraibe (mări tropicale) şi regulatoare "high-end" pentru adâncimi mari şi ape reci, muult mai scumpe. Oare câţi le aveau pe cele scumpe, mai potrivite pentru ape reci? Mă îndoiesc că la instructorii din România erau disponibile acele modelele pentru a fi folosite la curs.

Dacă până acum am prezentat caracteristici ale regulatoarelor pentru a preveni free-flow, acum hai să menţinem discuţia îndreptată spre ce trebuie făcut în cazul în care se întâmplă free-flow în timpul scufundării sub gheaţă.
Top

Site Admin
Posts: 143
Images: 0
Joined: Mon Dec 19, 2011 11:45 am
Location: Bucuresti
Has thanked: 139 times
Have thanks: 30 times

Locatie:
Bucuresti
Personal album
PostPosted: Wed Mar 14, 2012 4:27 pm
Acum 20 de ani numărul celor cu costum etanş era mult mai mic decât este azi! În România erau şi mai puţini decât în Elveţia, Austria, Germania, ţările nordice - cele cu număr total semnificativ şi mare de scafandri de apă rece, chiar şi pe vremea aceea, în 1990.
:) In Romania exista un singur costum uscat, al lui Cristi Lascu. Atat.
Prin urmare petreceau mai puţin timp în apă şi nu intrau din nou cu costumul ud. Te asigur că fenomenul free-flow era comun şi atunci, se poate citi pe forumul german Taucher.net, ba chiar statistic vorbind se foloseau mai multe regulatoare cu piston decât cu diafragmă, cele cu piston fiind mai predispuse la probleme în ape reci decât cele "dry sealed", cu diafragmă.

Detentoarele erau asa de scumpe si de rare incat nici nu-ti puneai problema daca erau cu piston sau diafragma.
Mai nou avem standardul EN250, dar acesta este atât de lax încât nu e cel mai bun indicator dacă regulatorul face faţă la temperaturi ambiante joase sau nu. Constructiv, unele modele de regulatoare puteau/pot fi upgradate cu un "cold water kit"/ "anti freeze AF kit" adică punţi termice suplimentare, piese cu "aripioare de radiator". Aqualung de exemplu foloseşte piese metalice pe furtunul dintre tr.I şi tr.II, pe mijlocul furtunului şi aproape de tr.II, iar la Scubapro trebuie urmărită istoric evoluţia constructivă a modelelor până ce au introdus MK17 cu diafragmă iar primele MK17 aveau "AF kit" separat.

Cred că tragi concluzii fără a considera o bază suficient de largă de modele iar statisticile pot fi atât de "selective" (nerelevante) încât să susţină orice opinie. "Detentoarele mai vechi" erau de multe feluri, unele mai potrivite pentru ape reci, altele nu, fix la fel ca astăzi. Nu contează că sunt vechi sau noi, "tehnica" punţilor termice (un fel de rocket science) exista acum 20 de ani la fel ca şi acum.

Pai nu-ti ziceam ca nu trag nicio concluzie, imi puneam numai, o intrbare.
Mai trebuie făcută distincţie între regulatoare simple, robuste şi ieftine pentru şcoli, pentru turiştii din Caraibe (mări tropicale) şi regulatoare "high-end" pentru adâncimi mari şi ape reci, muult mai scumpe. Oare câţi le aveau pe cele scumpe, mai potrivite pentru ape reci? Mă îndoiesc că la instructorii din România erau disponibile acele modelele pentru a fi folosite la curs.
Ei erau detentoare destul e bune. Eu foloseam un Comex - destul de nou, care era considerat un varf.
Dacă până acum am prezentat caracteristici ale regulatoarelor pentru a preveni free-flow, acum hai să menţinem discuţia îndreptată spre ce trebuie făcut în cazul în care se întâmplă free-flow în timpul scufundării sub gheaţă.
Sunt numai ochi.
Top

Return to Ice diving

Who is online

Registered users: No registered users

cron